Skip to content Skip to left sidebar Skip to footer

Obiective turistice

CULTURA ŞI ACTIVITĂŢILE RECREATIVE

În fiecare sat, mai puţin în localitatea Sasca Montană, există cămin cultural, dar toate necesită reabilitări majore. Pentru căminul cultural din localităţile Potoc şi Sasca Română s-a accesat programul de finanţare Schema Socială pentru Dezvoltarea Comunităţilor Miniere al Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere derulat prin Fondul Român de Dezvoltare Socială. Suma proiectelor este de 40.000 Euro respectiv 100.000 Euro.

In loc. Sasca Montana se doreste achizitionarea unui camin cultural si necesita renovare.

La nivelul comunei nu există bibliotecă, fondul de carte al fostei biblioteci se păstrează în prezent în administrarea primăriei.

În Sasca Montană există biserici: Ortodoxă, Romano-Catolică şi Baptistă, iar în satele aparţinătoare sunt câte o Biserică Ortodoxă şi una Baptistă, în fiecare sat.

În 1750 ia fiinţă Parohia Romano-Catolică independentă Sasca Montană, iar în anul următor, în 1751, se termină construcţia Bisericii Romano-Catolică.

Biserica Ortodoxă din Sasca Montană este zidită în 1778 şi pictată de pictorul Dimitrie Turcu din Oraviţa în anul 1851. Biserica Ortodoxă din Potoc, ridicată înainte de 1778, a fost dărâmată în 1874-1875 şi rezidită ulterior în 1990, fiind pictată de pictorul Zaicu în anul 1909.

La 16 mai 1994 a început construcţia bisericii de lemn a Mănăstirii Nera. Având hramurile Sf. Treime (a doua zi după Rusalii) şi Sf. Cuv. Parascheva (14 Octombrie). Mănăstirea Nera este un aşezământ monastic cu slujire medicală, unic în ţară şi în Europa. Iniţiativa construirii acestui sfânt lăcaş aparţine A.F.M.C. „Cristiana” cu sediul în Bucureşti. În incinta mănăstirii au fost amenajate o bibliotecă, două ateliere de icoane (pictură şi litografiere), un atelier de sculptură în lemn şi unul de muzică psaltică, înzestrate cu toate dotările necesare. Cultivând şi promovând prin produsul eforturilor depuse în aceste ateliere (icoane, cruci, casete audio) exclusiv arta bizantină, mănăstirea îşi aduce o contribuţie permanentă şi indispensabilă la redescoperirea în această regiune a ţării a valorilor culturale autentic ortodoxe şi a tradiţiei răsăritene a Bisericii. Strădaniile şi dăruirea maicilor sunt cu atât mai uşor de evaluat, cu cât mănăstirea nu beneficiază de nici o sursă permanentă de venit. Soborul maicilor numără  42 de vieţuitoare, ceea ce face din Mănăstirea Nera cel mai mare şi mai însemnat aşezământ din întreg cuprinsul Episcopiei Caransebeşului.

Pe teritoriul comunei se găsesc următoarele monumente istorice:

  • „Sfinţii Apostoli” (din 1771, refacută în 1862 şi pictată în 1951) din Sasca Montană;
  • Biserica „Naşterea Maicii Domnului” (din 1771, iconostas de natură populară) din Sasca Montană;
  • Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (din sec. XVIII, cu transformări în 1771) din Slatina Nera;
  • Monumentului Eroilor din 1925 din Slatina Nera;
  • Monumentul Eroilor din 1920 din Sasca Montană, cu valoare istorică .

Dintre personalităţile locale amintim:

  • Mihai Novac, primul prefect;
  • Pavel Chirilă, fondatorul Fundaţiei Medicale “Cristiana” şi ctitor al Mănăstirii Slatina Nera cu Hramul Sfânta Treime şi Cuvioasa Paraschiva;
  • cândva, Slatina Nera a fost cunoscută prin legenda haiducului Adam Neamţu (învăţătorul local Adam Duma), transmisă de scriitorul Damian Izverniceanu (el însuşi dascăl la Sasca Montană), într-un veritabil roman popular;
  • Fostul preot din Sasca Montană, originar din sat, Guiman Iulius Ionuţ, actualmente slujitor la Biserica Ortodoxă din Oravița Montană care a tipărit în 2005, la editura TipoArt din Oraviţa, volumul “Theocentristul în Timp si Spaţiu”.

La nivelul comunei nu există ONG-uri.

În localitatea Sasca Montană există colecţie muzeală aparţinând geologului Victor Tăutu, fost angajat al SC Formin SA Caransebeş, sectorul minier Sasca, care conţine obiecte specifice activităţii poze vechi, etc. După pensionarea domnului Tăutu în anul 1997, la îndemnul unor prieteni, acesta a început să strângă şi să sistematizeze obiecte şi date privitoare la trecutul şi istoria localităţii. Iniţial, cu datele obţinute (documente şi fotografii vechi), intenţiona să realizeze un pliant turistic, însă cercetările lui au evoluat, materializându-se într-o lucrare monografică aflată deocamdată în stadiu de manuscris. În paralel a continuat să achiziţioneze de la localnici şi de prin case şi poduri vechi diverse obiecte, pe care le-a aranjat într-o casă veche ce a aparţinut familiei. În cele trei încăperi ale acestei case a amenajat un mic muzeu cu mobilier de la sfârşitul secolului 19. Alături a expus diverse obiecte specifice utilizate de localnici, cum ar fi: ceramică executată în Sasca Română, covoare specifice executate manual în localitate şi în alte zone, obiecte de feronerie ca: opaiţe şi alte unelte de mină, fiere de călcat de diferite timpuri, broaşte de uşi şi porţi, lacăte, chei, cântare, etc. De asemenea, micul muzeu mai conţine roci si minereuri din minele astăzi închise, de la Sasca, o colecţie de sticle vechi de bere, cărţi vechi laice, o colecţie de timbre şi multe alte obiecte. „Scopul eforturilor mele aste acela de-a consemna şi de a păstra urmele materiale privitoare la trecutul aşezării care pe vremuri a fost un orăşel minier prosper şi pitoresc.” – dl. Victor Tăutu.

În ceea ce priveşte activitatea culturală, până în 1990, remarcabilă a fost prestaţia corului bărbătesc din Slatina Nera condus de profesorul Nicolae Chirilă – fiul satului, laureat al Festivalului Naţional Cântarea României.

Rugi

La Sasca Montană, Ruga satului, mai precis Hramul Bisericii este în 29 iunie la Sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel .

La Sasca Română şi Bogodinţ ruga satului se serbează în zilele de 8 septembrie la Sărbătoarea Naşterea Maicii Domnului, la Slatina Nera în ziua de 15 august la Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, iar la Potoc la Sărbătoarea Înălţării Domnului.

Tot la Sasca Montană, în 4 octombrie se sărbătoreşte Hramul Bisericii Catolice, Sfinţii Francisc de Assisi şi Tereza de Avila.

Făşang

Acest obicei pe care sătenii vor să-l mai păstreze este aşa-zisul carnaval, la lăsatul secului Postului Pastelui. Acesta se serbează numai la Sasca Română şi Potoc.

Târguri

Pentru desfacerea produselor de către ţărani şi aprovizionarea muncitorilor cu alimente şi alte mărfuri agrare, şi invers, a ţăranilor cu produse industriale se fixează târgurile de ţară la 11 iulie şi 20 septembrie şi vinerea ziua de piaţă săptămânală, aşa cum reiese dintr-un act normativ al lui Francisc I din 1834. Astfel se poate emite supoziţia că în actul amintit nu este vorba doar de o simplă stabilire a zilelor de târg anuale, ci şi de o recunoaştere a nivelului de dezvoltare al localitaţii Sasca Montană – ca târg (oraş) în raport cu înţelesul cuvântului latin „opidum”. Se face această supoziţie şi din raţiunea faptului că nu în orice localitate se organizau târguri (fapt valabil şi în prezent). Mai mult, în vorbirea de zi cu zi a locuitorilor satelor din împrejurimi întâlnim expresiile „merg la oraş”, „vin de la oraş” cu sensul de „merg la Sasca Montană” şi „vin de la Sasca Montană”.

Principalele zone de agrement sunt: Cheile Nerei cu tunele specifice şi puntea suspendată de la Sasca Română, Ochiul Beiului, Cascada Beuşniţa, Cheile Şuşarei cu Moara Veche, Cascada Şuşara, Cantonul Damian cu loc de campare, Mănăstirea Nera, Colecţia Muzeală „Victor Tăutu”, Hambarul de Piatră şi Crucea Huşmanului din Sasca Montană, Monumentul Eroilor, Capela Catolică Veche şi Lacul Dracului.

Ultima actualizare: 17:24 | 17.05.2024

Sari la conținut